Cu cateva zile in urma incepeau pregatirile pentru unul din concedile ce urma sa fie ultimul pt ei,un concediu mult asteptat cel putin de Remus si Andrei.Era perioada in care unul din prietenii nostri avea graduarea si ne invitase pe toti la festivitate insa ziua in care se desfasura cazuse exact intr-o zi in care eu lucram pe atunci la Cluj si nu am putut merge.Vorbisem cu Remus care imi spusese ca vor merge cu trenul de la Iasi la Sibiu si stabilisem ca ne vom vedea in gara din Cluj pt ca eu nu pot merge.Intre timp se schimbase ordinea de idei si au mers cu masina unuia dintre prieteni si nu ne-am mai vazut,dar nu stiam ca putea fi ultima oara cand ii voi vedea.
Au plecat pe ultimul Drum impreuna si nimeni nu banuia ca defapt era drumul in care ei isi luau ramas bun.Cand privesc la poza de ma jos,parca retraesc clipe lor,clipe de pe urma.Calcau pt ultima oara pe acest pamant
Ultima lor zi,ultimile lor clipe petrecute cu prietenii,ultimul lor concediu,ultimul si iar ultimul...
Parca nu asi vrea sa povestesc despre asta dar e clipa in care CEASUL se apropia cu pasi grabiti.Ora 18.locul STATIUNEA VENUS,sosite momentul.Intra in apa impreuna cu alti patru prieteni cu care isi petreceau concediul,doi raman la mal,ei si altii doi pleaca mai spre larg sa se joace cu valurile.Joaca nu a durat mult si Domnul a strigat,a strigat asa de puternic ca marea a intrat in alerta,a venit fluxul,un flux foarte puternic si rapid.Apa crestea de parca nu mai era loc in mare pt ea,ei intra in panica.Un al doilea strigat si marea se retrage rapid si Remus pleaca,nu se mai putea face nimic,ori cat s-a chinuit sa se zbata cu valurile ca sa ii salveze,unul din prieteni care stia sa inoate,Domnul il chemase si nimic nu mai putea schimba asta.Andrei este scos din apa cu ceilalti doi dar chemarea ii rasuna si lui si in ambulanta refuza de a mai lupta pt pamant si pleca ACASA.
A doua zi Domnul aduce trupul lui Remus la mal si asa cele doua trupuri neinsufletite se intorc la familiile lor,la prieteni.Un calvar pt mine,o lupta cu care voi pleca in vesnicii.Plecase Indrumatorul primilor pasi (Andrei)impreuna cu Inlocuitorul (Remus).Gara a ramas singura de atunci si nimeni nu m-a mai stras in brate ca REMUS.Cu lacrimi in ochi si sufletul inca daramat,privesc la cer si nu pot decat sa spun atat:
ASTEPTATI-MA ACASA,VIN CURAND SI VOM FI DINOU IMPREUNA IN PREZENTA DIVINULUI NOSTRU TATA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu